Alcoolul – O problema reală



“Sunt cel mai mare criminal din istorie.
Am ucis mai multi oameni decat toate razboaiele lumii.
I-am transformat pe oameni in brute.
Am adus nefericire in milioane de camine.
I-am redus pe multi tineri promitatori la nivelul unor epave deznadajduite.
Am rostogolit la vale multimi nenumarate.
I-am distrus pe cei slabi si i-am slabit pe cei tari.
I-am inebunit pe cei intelepti si i-am transformat pe nebuni in saltimbancii lumii.
Cei nevinovati si neincercati imi cad lesne prada.
Nevasta parasita ma cunoaste bine si nu le sunt strain copiilor care n-au de mancare.
Parintii care si-au coborat tristi in mormant perii albi mi-au simtit muscatura.
Am ruinat milioane si, nesatios, ma arunc flamand sa inghit inca altele, si mai multe.
Numele meu este: ALCOOL!

Tot mai multe publicatii, printre care in mare majoritate religioase, au inceput o campanie asidua impotriva acestui flagel al societatii, alcoolismul, care face tot mai multe victime. Mi-am amintit atunci ca problema nu e noua. Biserica crestina a avut intodeauna de luptat cu betia. Apostolul Pavel le scrie celor din Corint: “Fiindca atunci cand va adunati la masa, fiecare se grabeste sa-si ia cina adusa de el, inaintea altuia; asa ca unul este flamand, iar altul este beat” (1 Cor. 11:21).

Betia este o forma de nebunie voluntara.

Bautura ta duce la castig … pentru spitale, pentru ambulante, pentru soferi, pentru doctori, pentru cadre medicale, pentru avocati, pentru salariatii de la morga si pentru gropari.

Alcoolul conserva fiintele moarte, dar le ucide pe cele vii. Demnitatea nu poate fi conservata in alcool. Dupa cum observa cineva: “Carciumarului ii sunt tare dragi betivii, dar nu-i vrea ca gineri!” si “Carciumarul nu se poate lauda cu cei mai buni clienti ai lui!”

Care sunt manifestarile caracteristice ale alcoolismului?
1.-Un sentimentalism exacerbat si o stare de confuzie a ratiunii.
2.-Relativism moral, lipsa de discernamant si caraghioasa logoree verbala.
3.-Alterarea simtului de orientare si pierderea coordonarii motorii.
4.-“Delirium tremens” (o stare de delir).

Betia este inselatoare:

Un alcoolic traieste intr-o continua “inselare de sine.” Majoritatea celor ce ajung prada betiei nici nu-si dau seama de aceasta. Ei se cred in continuare “stapani pe situatie” si oricand in stare sa … se abtina. Un alcoolic nu este unul care bea prea mult, ci unul caruia i se pare ca intotdeauna bea prea putin!

Exista un pasaj care, cel putin aparent, justifica consumul de bauturi alcoolice. Este vorba de cazul celor care au nevoie de un “anestezic” pentru viata, de cei necajiti si amarati care trebuie sa-si uite starea si sa se refugieze intr-o lume a iluziilor bahice. Cei care intind repede mâna la cabinetul de medicamente pentru somnifere si calmante n-ar trebui sa-i condamne prea aspru pe cei care “se anesteziau” in trecut cu ceea ce le era la indemână.

Betia nu este insa decat o solutie temporara. Nimeni nu poate fi beat toata viata. Avem datoria sa dam fata cu realitatea si sa ne straduim sa ne facem o soarta mai buna. Celor ce beau ca sa-si inece necazul trebuie sa li se spuna ca el stie sa inoate! Ne vom intalni mereu cu el pe “tarmul de a doua zi dimineata”!

Paharul de vin ii spuse sticlei de sampanie: “Stii, n-oi fi eu prea dus la scoala, dar ceva matematica tot stiu sa fac! Adun necazuri pe capul omului, scad banii din buzunarul lui, ii inmultesc necazurile, ii impart averea cu carciumarii, asa ca nu-i mai ramane decat o fractie din ce-a castigat, iau dobanda din munca lui si ii reduc sansele de sanatate si viata lunga.

Acesta este Alcoolul. Problemele pe care acesta le naste sunt prezente si in comunitatea noastra si inca intr-o masura foarte mare. Cum vor fi ele rezolvate este greu de spus atata timp cat, pe moment, nu se fac pasi in aceasta directie. Cu ceva timp in urma, la una din intalnirile tinerilor din cadrul A.C., acest subiect a fost viu discutat. Iata ce spunea Gabi (20 de ani):“Beau foarte rar si atunci o bere sau un pahar cu vin. Nu exagerez pentru ca stiu care vor fi consecintele. Practic nu concep sa bei peste masura.”

Iata, in final un sfat pentru betivi:

William Pen, intemeietorul Pennsylvaniei, cauta din rasputeri sa-l convinga pe un betiv sa se lase de bautura.
“Vreau, domnule, dar nu pot! Cum sa fac?”
“Este la fel de simplu ca si intinderea degetelor de la mana!”
“Cum asa? Invatati-ma si, pe cinstea mea, va promit ca voi face!”
“Iata cum: ori de cate ori vezi in mana ta un pahar sau o sticla cu bautura, intindeti repede degetele inainte ca sa duci la gura! N-ai sa te mai imbeti niciodata!”
Amuzat de simplitatea planului, victima betiei a plecat zambind. S-a hotarat sa incerce si … a reusit!

Be the first to comment on "Alcoolul – O problema reală"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*