Micul trovant din Cariera Slănic-Moldova



Situată pe Pârâul Lupului, unul dintre ultimii afluenţi din aval ai râului Slănic, pe care acesta îl primeşte cu doar 3 km înainte de a ajunge în Trotuş, cariera de gresie a oraşului Slănic-Moldova este exploatată prin metode rudimentare de localnici din satele Cireşoaia (Slănic-Moldova) şi Gura Slănicului (Târgu Ocna).

cariera

Aceştia desprind blocuri de stâncă cu dimensiuni impresionte (“cât casa”), …

foto: Marelena Puşcarciuc

foto: Marelena Puşcarciuc

… din falezele de gresie, formate din strate groase de ordinul metrilor, ce se înalţă de o parte şi de alta a văii Lupului, folosindu-se de  pene de lemn bătute cu barosul. Odată dislocate, blocurile de gresie sunt rostogolite în albia pârâului unde sunt despicate cu şpiţul în bucăţi mai mici, pentru a putea fi transportate cu căruţele până acasă. În etapa următoare, se taie cu dalta plăci de dimensiuni variabile pe care le comercializează pentru a fi utilizate, cu deosebire, la pavaje şi placări ale diferitelor construcţii.

foto: Marelena Puşcarciuc

foto: Marelena Puşcarciuc

În timpul unei drumeţii, urcând pe “poteca pietrarilor” de pe Pârâul Lupului printre stâncile prăvălite în vale de localnici pentru a fi tăiate, …

“Drumul pietrarilor” de pe Valea Lupului, prin Cariera Slănic-Moldova foto: Marelena Puşcarciuc

“Drumul pietrarilor” de pe Valea Lupului,
prin Cariera Slănic-Moldova
foto: Marelena Puşcarciuc

… pe faţa rezultată în urma despicării unuia dintre acestea, ce măsura câţiva metri cubi, am zărit un … relief ceva mai deosebit, având aspectul unei fosile; dar, apelând la cunoscători în ale geologiei, ne-am lămurit că este un … trovănţel, doar cu o formă  mai specială, diferită de aceea a trovanţilor clasici. Inedit e, mai degrabă, felul în care a fost scos la lumină după câteva milioane de ani, poate zeci, de prizonierat în interiorul blocului – având în vedere vârsta sarmaţiană a stratelor de gresie din carieră.

foto: Marelena Puşcarciuc

foto: Marelena Puşcarciuc

Vorbind despre trovanţi în general, din ce în ce mai mult capătă contur ipoteza, bazată pe studiul elementelor chimice ce intră în componenţa trovanţilor, că  locul de formare a acestora îl reprezintă fundurile de mări sarmaţiene din faţa gurilor marilor fluvii şi deltele apărute după retragerea apelor marine. Nisipurile, care sunt o rocă foarte permeabilă, au  favorizat circulaţia apei încărcate cu sărurile minerale (carbon, sulf etc.) ce au dus la formarea unor nuclee în jurul cărora s-au cimentat straturi concentrice printr-un liant, de regulă,  monomineral, şi cu contribuţia esenţială a curenţilor de interacţiune formaţi la întâlnirea maselor de apă. Acest fenomen, amplificat, a dus  la dezvoltarea unor formaţiuni concreţionare sferice sau sferoide, izolate sau îngemănate, puternic cimentate, numite (în România) trovanţi, uşor de detaşat, prin eroziune sau gravitaţional, din masa de rocă mai puţin cimentată. Sub acţiunea aceloraşi curenţi, având în vedere că stratul gazdă îl reprezenta nisipul, au căpătat formele pe care, apoi, transformările morfologice ale scoartei terestre – dispariţia mărilor, mişcările orogenetice, paleocutremurele şi, mai aproape de zilele noastre, eroziunea le-au sos la suprafaţă.

Aşa că, să ni-l imaginăm, pe micul trovant, rostogolit zi de zi în nisipul mării, mai crescând în dimensiuni, mai prelucrându-şi formele, şi acoperit de o cantitate uriaşă de nisip, din ce în ce mai compactizat, pe măsură ce nivelul mării scădea. În timpul lung, lung ce a urmat, strat peste strat de nisip s-a tot aşternut peste bietul trovant, cimentându-se ca unul şi înmormântându-l astfel, se părea, pe vecie. Au urmat însă retragerea apelor mării, frământările tectonice, care au înălţat fundul mării la … rang de munţi, şi … nevoile unor amărâţi; aceştia, cu târnăcopul, şpiţul, câteva pene de lemn, o daltă şi un baros, au rupt, în câteva clipe, pecetea unui fel de veşnicie.

 

Trovantul l-am găsit, într-o zi de duminică, aşa cum se vede în fotografie, expus vederii, cu … capacul mormântului alături. Ce se va fi întâmplat cu el de luni, când nevoiaşul ce l-a scos la lumină sâmbătă, a revenit la muncă, cu târnacopul, şpiţul, dalta, barosul, şi cu … căruţa … ?!

sursa: http://www.muntesiflori.ro

1 Comment on "Micul trovant din Cariera Slănic-Moldova"

  1. Nu suntem impotriva preluarii articoleleor de pe site-ul nostru (http://www.muntesiflori.ro/)pentru ca, la urma urmelor, astfel, vor putea fi citite de si mai multe persoane beneficiind de informatia respectiva. Mai ales ca ati precizat sursa si adresa site-ului nostru. Rugamintea noastra este sa activati, daca se paote, link-ul catre site al aceastei adrese. Multumim si speram sa mai gasiti pe site-ul nostru si alte materiale care sa va intereseze. Totodata va felicitam pentru articolele foarte interesante pe care le publicati pe site-ul Dv.
    Marelena & Radu Puscarciuc

Leave a comment

Your email address will not be published.


*