Moment liric: Ziua Credincioșilor Răposați



Fă Doamne o minune

Fă Doamne:
Aceste lacrimi de dor
Să se transforme-n flori.

Aceste lacrimi de jale,
Să se transforme-n petale.
Iar aceste suspine adânci,
Să se transforme-n vânt.
Să ducă aceste flori,
Departe, că mi-e dor.

Să le așeze pe mormânt,
Peste care mereu plâng.
La mormântul tatălui meu,
Fără de care mi-e greu.

Fă Doamne:
Ca aceste flori,
Să rămână pe mormânt,

Pân-acasă o s-ajung.
Și iar cu lacrimi să le ud,
Ca din nou ele să crească,
Și nicicând să ofilească.

Să aibă un iz plăcut,
Căci cu lacrimi au crescut.
Cu suspine-s mângâiate,
Si rugăciuni adiate.

Fă Doamne:
Ca atunci
Când mă cuprinde un dor,
De iubitul tatăl meu
Și voi merge la mormânt,
Ca pe tatăl meu să-l plâng.

Acest miros plăcut de flori
Să mă facă ca s-adorm
Iar pe tata să-l visez
Cum îmi spune: „Fiul meu,
Eu te voi iubi mereu.”

Iar eu, să-i mulțumesc cu drag,
Că pe brațe m-a purtat,
Și la bine m-a-nvățat.

IȚI MULȚUMESC, O DOMN AL MEU.

de Gabi Ignat

Be the first to comment on "Moment liric: Ziua Credincioșilor Răposați"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*