Pe timpul lui Ceașcă, „La mama Roza” era un loc de desfătare bahică destul de popular în cercul pietrarilor, tâmplarilor și constructorilor din Cireșoaia. Mama Roza își trata mușterii ca „pe copiii ei” dându-le de băut mai ales pe datorie. De aici a rămas împământenită vorba:
-Mamă Roză, am luat salariul, șterge-mă de pe caiet să-ți plătesc. Da de ce mi-ai trecut două sticle de vin în loc de una?
-Păi te-am mai trecut o dată să nu uit!
Așa că bețivii au dat-o-n versuri:
„La mama Roza poți lua o sticlă, două,
Dar când plătești, plătești vreo nouă!”