Viața



Este o zi oarecare de vineri si stai la volanul masinii tale, intorcandu-te acasa. Aprinzi radioul. La stiri sunt date informatii de mica importanta: intr-o tara indepartata au murit trei persoane de la o oarecare gripa inca necunoscuta.

Nu dai multa atentie informatiei.Luni cand te trezesti, auzi ca nu mai sunt trei, ci 30.000 de morti intre vechile coline ale Indiei. Specialisti de la Serviciul National pentru Sanatate a Statelor Unite se afla deja acolo pentru verificarea situatiei. Marti, aceasta este stirea cea mai importanta ce ocupa prima pagina a tuturor ziarelor, pentru ca nu mai este doar India, ci si Pakistanul, Iranul si Afganistanul, iar asta o spun toate agentiile de presa. O numesc „gripa misterioasa” si toti se-ntreaba: „Cum o vor controla?”.

In Europa panica deja s-a declansat cu inchiderea frontierelor. Auzi la telejurnal marturisirea unei doamne din Franta care vorbeste de un pacient decedat la spital din cauza gripei misterioase. La televizor spun ca odata ce ai contactat virusul, timp de o saptanana nu-ti dai seama c-ai avea ceva. Urmeaza patru zile de dureri teribile dupa care are loc decesul.

Si Regatul Unit inchide granitele, insa prea tarziu. A doua zi presedintele Statelor Unite inchide la randu-i frontierele, pentru a evita contagiarea populatiei, pana-n momentul in care se va gasi antidotul. In ziua urmatoare lumea se duce la biserica rugandu-se pentru gasirea solutiei medicale salvatoare. Intra cineva si spune: „Ascultati la radio ultimele stiri!. Doua femei au murit la New York.Acum pare ca-ntreaga lume a fost contaminata.”

Oamenii de stiinta lucrand non stop incearca sa gaseasca antidotul, dar pare ca nu este posibil mai nimic. In sfarsit stirea atat de mult asteptata: a fost descifrat codul ADN-ului acestui virus. Se poate realiza si apoi produce pe scara larga antidotul. Este nevoie de sangele cuiva care sa nu fi fost niciodata infectat si se da stirea ca toata lumea sa fuga la spitalul cel mai apropiat pentru a face examene hematologice.

Te duci si tu cu toata familia, impreuna cu vecinii, intrebandu-te:”Ce va urma? Sa fie asta sfarsitul lumii?”. La spital, dupa efectuarea examenelor, iese un medic strigand un nume. Cel mai mic dintre fiii tai ce se afla linga tine, te apuca de haina si-ti spune:”Tata, este numele meu!”. Inainte de a avea vreo reactie iti iau copilul iar tu strigi: „Asteptati!” . Ei iti raspund: „Totul va fi bine, sangele lui este curat, sangele lui este pur. Credem ca are tipul de sange potrivit”.

Dupa cinci minute medicii ies strigand si razand de bucurie. Este pentru prima oara ca-i vezi veseli dupa o lunga saptamana de munca incordata si groaza generala. Medicul cel mai in varsta se apropie de tine si-ti spune: „Putem sa stam de vorba un moment? Nu stiam ca donatorul va fi un copilas si de aceea trebuie sa semnati aceste hartii pentru a putea recolta sangele”.

In timp ce citesti formularul iti dai seama ca nu este specificata cantitatea de sange si-ntrebi: „Cat sange?” Surasul dispare de pe fata medicului care-ti raspunde: „Nu ne gandeam c-ar fi vorba de un copilas. Nu am fost pregatiti pentru o astfel de eventualitate.Va trebuisa-l folosim pe tot!”

Nu-ti vine sa crezi si-ncerci sa reactionezi: „Dar, doctore..” In timp ce medicul continua sa-ti zica: „Nu intelegeti, este vorba de un tratament salvator pentru intreaga omenire! Va rog sa semnati, avem nevoie de tot sangele”. Tu intrebi disperat: „Dar nu puteti face o transfuzie?” iar raspunsul este: „Daca vom gasi alt sange pur, o vom face… Semnati? Va rugam! SEMNATI!!!!!”.

Mut si fara a-mi mai simti degetele de la mana care strangeau pixul, SEMNEZ. Te intreaba: „Doriti sa va vedeti copilul?” Te duci la sala de urgente unde te asteapta baietelul, care-ti spune: „Tata, mama, ce se-ntampla?” Ii iei manuta si ii spui: „Fiule, mama Ta si eu te iubim foarte mult, te iubim si nu vom ingadui niciodata sa se intample ceva ce nu-i necesar, intelegi?” Si cand doctorul se intoarce si spune: „Imi pare rau dar trebuie sa-ncepem, in toata lumea oamenii mor”, tu ai fi plecat? Ai fi putut intoarce spatele copilului tau lasandu-l acolo?… in timp ce el iti spunea: „Tata, Mama, de ce ma parasiti?”

Dupa o saptamana, in timp ce faci slujba pentru evocarea fiului tau, unii stau pe la casele lor, altii n-au venit pentru ca au preferat sa mearga la plimbare sau pe stadion la meci in timp ce altii participa la ceremonie cu un suras fals prefacandu-se ca-i intereseaza cat de cat durerea ta.

Ai vrea sa opresti intreaga ceremonie si sa strigi: „Fiul meu a murit pentru voi !!! Chiar nu va pasa deloc?”

Uneori asta vrea sa ne spuna Dumnezeu: „Fiul meu a murit pentru voi si voi nu intelegeti cat de mult va iubesc?”.

Be the first to comment on "Viața"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*