Perla Moldovei și adevăratele perle maghiare



Vizita pe Valea Slanicului (Ciresoaia, Cerdac, Slanic Moldova)

Intai martie, inceputul primaverii, membrii MCSMSZ au facut o excursie pe Valea Slanicului. Am dorit sa cunoastem aceasta vale pe care doar din documente am cunoscut-o si sa ne facem o parere personala, fiind cunoscut faptul ca de-a lungul timpului in aceasta zona exista o populatie numeroasa de maghiari. Oare ce a mai ramas din ei pentru secolul XXI?

Linia asfaltului ne duce spre stanga la iesirea din Tg. Ocna (Aknavásár) spre destinatie si asteptam cu emotie intalnirea cu satele ceangaiesti cunoscute de noi doar din documente. Slanic Moldova (Szaláncfürdo) este una dintre cele mai cunoscute statiuni din Romania. Turistii care vin aici nu-si inchipuie (poate nici nu sunt interesati) ca la jumatatea drumului spre Slanic Moldova, daca s-ar opri ar auzi ici-colo cuvinte unguresti. De aceste fapte ne-am convins si noi.

Lumea iesea din biserica inchinata Sfintei Ana dupa o inmormantare cand am ajuns la Ciresoaia (Templomfalvára). Cei care se simteau in putere au luat-o spre cimitirul de pe coasta pentru a aduce un ultim omagiu defunctului iar in fata bisericii au ramas femeile in varsta discutand intre ele – spre bucuria si satisfactia noastra – intr-o maghiara frumoasa. Asteptau intoarcerea celor plecati la cimitir ca impreuna sa se duca la pomana. Destul de usor am intrat in vorba cu ele fiind foarte amabile si comunicative, insa asupra discutiei noastre s-a lasat o umbra cand ne-am interesat de situatia limbii maghiare in sat. Am ajuns la concluzia ca nu prea avem iluzii: cu toate ca cei varstnici vorbesc ungureste, copiii, nepotii, prea putin cunosc aceasta limba, in cel mai fericit caz inteleg doar. Cel putin asa ne-a spus nana Tereza, care printre altele ne-a confirmat ca pierderea limbii s-a datorat interventiei puterii, care i-a convins pe sateni ca doar prin limba romana obtii fericirea.

Echipa noastra s-a despartit, doi dintre noi acceptand invitatia la pomana, iar ceilalti au vizitat cimitirul si au colindat satul. Am fost invitati in Caminul cultural nou, unde se fac botezuri, nunti, manifestari religioase. Am picat intre oameni comunicativi, cu o inima deschisa, iar prima impresie a fost ca cei care erau prezenti la pomana vorbeau intre ei ungureste. De peste tot se auzeau vorbe unguresti pe la mese. Este imposibil ca intr-un sat ca acesta copiii sa nu inteleaga maghiara.

Luand-ne „la revedere” de la meseni (a fost destul de greu sa le explicam faptul ca vizita noastra este una scurta) am incercat sa acceptam sau sa negam presupunerile noastre.

Mormintele vizitate nu ne-au dezvaluit prea multe lucruri, fiind o zona in care se exploateaza piatra, predominau crucile mari din piatra, monumente funerare facute in memoria celor morti. Nume romanizate sau deformate de cei trecuti in vesnicie. Intr-o curte un om intre doua varste taie lemne. Intram in vorba cu el si ne povesteste: pe el il cheama Molnar dar in acte este trecut Moraru. Cunostintele si prietenii il striga insa: „Vino Monar sa bem un pahar de vin!”

In timpul plimbarii prin sat am intalnit un pusti de 10 ani jucanduse pe strada si ne-am interesat de cunostintele lui de limba maghiara. Cu toate ca raspunsurile au venit pe romaneste, pustiul a inteles perfect intrebarile noastre. Perceptia noastra e ca cei tineri sub 30 de ani inteleg romaneste dar de vorbit nu prea vorbesc. Aflam ca din sat multi sunt plecati la munca in strainatate dar sunt destui care au ramas si acasa. Cariera de piatra – exploatarea si prelucrarea pietrei, exploatarea forestiera, prelucrarea lemnului asigura munca pentru cei ramasi acasa.

Testam in continuare situatia lingvistica invitand cativa tineri la un meci de fotbal in curtea scolii moderne din sat. Discutiile nu se incheaga dar jocul e o adevarata placere. Unii nu inteleg de loc ungureste spre deosebire de altii care inteleg. In ceea ce priveste predarea limbii maghiare satul nu a fost reticent. Din spusele localnicilor atat cantorul cat si preotul vorbesc ungureste. Totodata biserica doreste sa influenteze tinerii – in fiecare saptamana copiii sunt dusi cu autobuzul de catre maicutele venite din Italia la diverse actiuni.

Ramane in urma noastra Ciresoaia si ajungem la Cerdac (Cserdák) unde cautam sa ne reimprospatam la o crasma care are ca decor un cerdac. Aflam de la carciumar care este ortodox ca aici s-au amestecat ortodocsii cu ceangaii catolici. El personal stie doar un cuvant pe ungureste: „viz” (apa). De la carciuma facem o plimbare lunga pana la biserica catolica aflata in renovare. Pe drum nu intalnim pe nimeni. Langa biserica, pe suporturi se afla doua clopote, unul dintre ele fiind turnat in Jaszvaros. O maicuta supravegheaza jocul catorva copii.

Prin satul Slanicel ajungem la Slanic Moldova care este centrul administrativ al vaii Slanicului. Binecunoscut in Romania ca statiune de odihna si tratament are un procent de 25% locuitori de origine catolica. Biserica are forme moderne. In timpul plimbarii noastre nu am auzit vorba ungureasca prin statiune dar dupa-amiaza ne-a rezervat si o surpriza placuta. Vizitand izvoarele dam peste o femeie in varsta care auzindu-ne vorbind ni s-a adresat in ungureste. Se numeste Szentes Eva si locuieste in Slanic de multi ani impreuna cu sotul ei roman. Vorbeste rar ungureste dar corect si bine. Din familie a mostenit cunostinte despre plantele medicinale pe care le fructifica in vederea completarii pensiei. Ne spune ca cum trece zapada incepe sa cutreiere padurea si aduna plante medicinale pe care le valorifica. Cu toate ca are 72 de ani nu ii este frica de ursi, lupi sau mistreti cu toate ca ia intalnit in padure in nenumarate randuri. Ca satisfactie a timpului trecut pe aici si binemeritata odihna, servim masa in restaurantul local unde chelnerita este ceangau din Ciresoaia. Doar la sfarsitul sederii noastre observam ca vorbeste ungureste fluent.

Am avut o calatorie placuta, avand senzatia ca macar un singur posibil loc ar putea prezenta interes pentru predarea limbii materne in programa de invatamant. Si din aceasta cauza ne vom reinnoi vizita ca in atatea alte cazuri prin zonele ceangaesti.

Be the first to comment on "Perla Moldovei și adevăratele perle maghiare"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*