O pastiluță de iubire

Daca as intreba pe cineva ce este iubirea mi-ar raspunde, sunt convinsa, ca este sentimentul acela puternic care se leaga intre un barbat si o femeie care pleaca de la atractie, admiratie si respect. Poate l-ar condimenta cu intelegere, compatibilitate si o oarecare doza de nebunie (deh, ca sa nu fie plictiseala).

Oare asta e iubirea? As spune ca iubirea ESTE UN STIL DE VIATA. De mii de ani, omul traieste pe acelasi Pamant. De mii de ani, Pamantul se invarte in jurul Soarelui. De mii de ani, omul cauta iubire, fericire, sanatate. Si tot de mii de ani, omul este nefericit, sufera si desi s-au scris milioane de carti, el tot nu a gasit solutii la vechile lui probleme.Oare nu e gresit modul de organizare a vietii personale?

Lumea crestina considera iubirea cel mai important cuvant. Dar ii dispretuieste pe cei care nu frecventeaza Biserica; ii uraste pe cei care isi parasesc religia pentru o alta; ii condamna pe betivi, hoti sau adulterini. Unde mai e, atunci, iubirea? Omul sarac il dispretuieste pe cel bogat, bogatul pe sarac, frumosul pe cel urat, sincerul pe mincinos, omul corect pe cel corupt, manieratul pe necioplit, invatatul pe agramat. Unde mai e, atunci, iubirea?

Iata de ce iubirea este un stil de viata. Pentru ca ne-am obisnuit sa punem un pret chiar si pe iubire. Daruim pentru ca asteptam ceva in schimb. Iubirea nu este un sacrificiu. A privi cu bucurie natura este iubire. A darui neconditionat un zambet ( sau mai mult ) inseamna iubire. A vorbi cu un copil inseamna iubire. A asculta un batran inseamna iubire. A inceta ura impotriva lumii cu toate nedreptatile ei inseamna iubire. Dumnezeu ne iubeste pe toti, buni sau rai. Omul are pretentii, pune conditii, stabileste norme pentru a iubi. Omul se simte mare judecator si ce i se aseamana iubeste iar ce nu, striveste. Pentru ca s-a obisnuit sa reactioneze si sa simta ca restul, neavand curajul sa adopte un alt stil de viata. Aparentele si lucrurile efemere atrag, in timp ce esenta e mai greu de perceput ca s-o adopti ca model. Lumea este un cerc vicios, un labirint de nedescifrat in care lumea cauta de mii de ani iubirea. Iubirea aceea curata care nu depinde de nimic si care iti da aripi, ca sa spui cu bucurie: „Buna dimineata!”.

Concluzie: Oricat am cauta adevarul, raspunsul il primim de la un copilas care inca nu s-a izbit de aparentele de care vorbeam. El singur este un observator obiectiv al acestei lumi. Batranii au intelepciunea acestei lumi, o intelepciune subiectiva (fiind conturata din experiente), dar copiii au intelepciunea simpla, curata, nealtoita.

Ce este iubirea?
…in ochii unui copil de 10 ani.

Iubirea este un lucru, un sentiment, este ceva ce nu poate fi inteles de o minte omeneasca.
Iubirea este duiosie, intelegere, este ceva ce este opus urii.
Eu n-am inteles chiar acest cuvant in adevaratul sens al cuvantului. Poate iubirea este susurul apei, cantecul pasarelelor, parfumul florilor, mireasma padurilor.
Exista mai multe feluri de iubire. Iubire obisnuita, care o simti regulat, ceva care este ca o datorie de indeplinit. Iubirea este ceva sfant, ceva sacru, ceva care trebuie indeplinit si respectat.
Mai exista si un alt sau alte feluri de iubire. Iubire care nu o simti regulat. De exemplu este iubire pe care o simti pentru o persoana mai speciala.
Iubirea pe care o simti pentru un catel este mai degraba simpatie, duiosenie.
Iubirea pentru parinti este o iubire mai speciala. Iubirea aceasta o simte orice copil obisnuit pentru parintii lui.
Iubirea dintre un sot si sotie de exemplu este o iubire speciala de asemenea.
Cred ca iubirea „s-a inventat” din necesitatea de a-si amplifica si exprima oamenii sentimentele intr-un mod mai deosebit.
Iubirea pentru cineva o simti atunci cand tii la acel cineva, il simpatizezi, il idolarizezi.
Orice om obisnuit ar trebui sa iubeasca ceva. Poate ca si iubeste.
Iubirea de tara este o iubire deosebita in adevaratul sens al cuvantului. Patriotismul este iubirea de tara. Iti iubesti tara in care te-ai nascut, ai crescut, ai locuit.
Prietenia este o iubire aparte.
Iubirea este un sentiment fermecator, un paradis, ceva ce nu poate fi inteles de o minte omeneasca.

Blanca Loata & Ioan Colcer