Advent: Pregătirea la venirea Domnului



1.Vestirea venirii Domnului

În vremurile de demult atunci când regii sau principii voiau sa se deplaseze într-o parte sau în alta a tarii,trimiteau cu mult înainte prin partile acelea un trimis a lor,un crainic care sa vesteasca sosirea regelui sau a principelui.Obisnuit,crainicul acesta venea calare însotit de trâmbitasi care sunau din trâmbita pentru a-si aduna oamenii la locul stabilit pentru adunare.La auzul trâmbitei,oamenii,cât de frica,cât de curiozitate,ieseau din case si se adunau în piata satului,unde crainicul spunea cu glas tare:”Oameni buni,în ziua cutare va trece prin orasul dumneavoastra Majestatea Sa regele.De aceea,dregeti gardurile,reparati podurile,astupati hârtoapele si neteziti drumurile,pentru a-l primi cu cel mai mare respect si supusenie…”Aceasta era de absoluta trebuinta pentru ca pe vremea aceea strazile erau nematurate si drumurile pline de gropi.

Chiar si Isus si-a avut crainicul si mesagerul lui,care le-a vestit evreilor Venirea Lui.crainicul acesta a fost Sfântul Ioan Botezatorul.El le predica evreilor Vestea cea Buna,cum ca va veni printre ei nu un simplu rege,ci „Omul Dumnezeu”,Mesia,Acela pe care ei îl asteptau de veacuri…

Crainicii care pregateau calea regelui mergeau prin cetati si prin sate,pe acolo unde se aflau oameni.Însa Ioan traia în pustiu,si,oamenii erau aceia care veneau la dânsul chiar si din cele mai îndepartate tinuturi,deoarece,auzisera ei ca Ioan era un sfânt,un proroc,prin gura caruia vorbea însusi Dumnezeu.De vreo câteva sute de ani evreii nu mai avusesera nici un proroc,adica nici unul care sa le explice ce anume voia Dumnezeu de la ei,si cum ar fi trebuit sa se poarte dupa vointa Lui.De aceea si oamenii când au auzit despre Ioan,foarte multi alergau la dânsul.

Sfântul Ioan Botezatorul le spunea oamenilor,ca nu el era Mesia,ci numai „Glasul care striga în pustiu”.El le predica pe unul mai mare si mai important decât dânsul,pe Unul caruia nu era vrednic ca sa-I dezlege curelele încaltamintei.Pe vremea aceea era obiceiul ca sclavii sa-i încalte si sa-I descalte pe stapânii lor.

2.Omul pocaintei

Ioan voia ca oamenii sa-L primeasca pe Isus cu vrednicie si cu dragoste,si cauta sa-I pregateasca cât mai bine la aceasta.De aceea,si striga dupa obiceiul vechilor crainici:Pregatiti calea Domnului,îndreptati cararile Sale!”

Crainicii regilor din vechime,le spuneau oamenilor ca sa curateasca si sa netezeasca drumurile care duceau de la un oras la altul,însa Ioan îi îndemna ca sa-si curateasca inimile si mintile,cu alte cuvinte sa pregateasca acele cai spirituale,prin care Isus sa poata intra în sufletele lor.Curatirea aceasta este ceea ce noi numim convertire sau pocainta.Convertire înseamna mai ales întoarcerea la Dumnezeu si renuntarea la noi însine,la orgoliu,la lacomie,si la multe alte pacate si defecte.

De aceea sfântul Ioan îi sfatuia pe oameni ca sa-si marturiseasca pacatele în fata lui si sa se pocaiasca.Apoi drept semn al curatirii îi obliga sa intre în apa Iordanului,unde îi boteza cufundându-i de trei ori în apa,din care cauza i se spunea Botezatorul.Apa care curateste trupul este simbolul,semnul exterior al curatirii sufletului,care ne vine prin marturisirea pacatelor si prin pocainta.

3.Pregatirea noastra

Si noi ne pregatim la venirea lui Isus.Cele patru saptamâni ale Adventului sunt vremea pregatirii noastre la sarbatoarea Nasterii Domnului.Noi,ca si evreii din vremea Sfântului Ioan Botezatorul trebuie sa ne curatim sufletele prin marturisirea pacatelor si sa ne pocaim,adica trebuie sa ne putem converti,sa fim mai buni.

În preajma Craciunului unii copii scriu câte o scrisoare lui Isus pentru a-I cere diferite lucruri.Iata spre exemplu,ce scrie unul dintre acestia:”Scumpul meu Dumnezeu,fratiorul meu are patru ani.Fa în asa fel ca sa nu ma mai supere,sa nu ma mai enerveze,caci altfel ma supar foc,si nici nu stiu ce-I voi face!”.Al tau,Viorel.

Viorel nu a specificat ce anume intentiona a-I face fratiorului sau,dar desigur ca se gândea la vreo bataie mai buna.El vorbea despre îndreptare,despre convertire,dar nu despre convertirea lui,ci despre convertirea fratiorului sau.Exact asa ca fariseii;probabil ca se gândea ca el este mai bun si ca nu are nevoie de convertire,de pocainta.

Asadar ce credeti voi?Va asculta Dumnezeu o asemenea rugaciune?Dupa parerea mea cred ca da,însa nu asa cum voia Viorel.Poate ca Dumnezeu va dispune în asa fel,încât însasi constiinta lui sa-I sugereze gândul de-a fi mai rabdator cu fratele lui.Sau poate ca acest copil va auzi la predica cum ca trebuie sa ierte nu odata,ci de saptezeci de ori câte sapte,adica totdeauna,si Dumnezeu îl va converti nu pe micutul fratior ci pe Viorel însusi.Daca el va fi mai bun cu fratiorul lui si daca îi va explica cu calm cum trebuie sa se poarte,atunci si acesta se va schimba si nu-l va mai incomoda.Rugaciunea aceasta va fi ascultata,dar cu totul altfel,dar nu cu intentia initiala,întrucât amândoi se vor converti.

Pregatindu-ne pentru Sarbatoarea Craciunului,sa-L rugam pe Dumnezeu sa ne ajute în convertirea noastra.Cea mai frumoasa rugaciune,sa fie pentru noi aceasta:Doamne,îndreapta-I Tu pe toti acei care ma fac sa sufar,dar Te rog,începe mai întâi cu mine!”

Be the first to comment on "Advent: Pregătirea la venirea Domnului"

Leave a comment

Your email address will not be published.


*