Sociologul Dumitru Sandu spunea despre dezvoltarea comunitară că este „o etichetă tolerantă pentru o familie, relativ dezorganizată de practici sau modele de intervenție locală care au sau tind să aibă ca rezultat mai binele comunității”. Ne întrebăm și noi, care este gradul de dezvoltare al localității Slănic Moldova, cu precădere al Cireșoaiei? Unde ne situăm d.p.d.v. social? Dar cultural? Care sunt realitățile curente și perspectivele unei comunități așezate în preajma unei binecunoscute stațiuni turistice? Ne încredem în autoritățile locale sau speranța rămâne doar la Dumnezeu?
In această privință iată un sondaj de opinie prin care vrem să surprindem atât percepţiile reprezentanţilor Primăriei Slănic Moldova, cât şi pe cele ale cetăţenilor localităţii, cu privire la gradul de dezvoltarea al acesteia din urmă. Pe o parte a „baricadei”, în acest studiu s-au situat doi reprezentanți ai serviciilor de urbanism și strategii de dezvoltare din cadrul Primăriei Slănic Moldova și doi reprezentanți ai Consiliului Local, de sex feminin şi masculin, care activează în cadrul instituției de mai mult de un an, cu vârsta cuprinsă între 30-45 de ani.
Partea cealaltă este reprezentată de un eșantion format din populația localității Slănic Moldova și cartierele aferente Cerdac și Cireșoaia. Prin urmare am realizat o eșantionare pe cote reprezentat de populația feminină și masculină care încadrează următoarele categorii de vârste după cum urmează: 18-30 de ani, 30-45 de ani și peste 45 de ani.
In studiul ce urmează s-au abordat tematici generale cum ar fi: evoluția localităţii Slănic Moldova după anul 1989 până în prezent, perspectiva activităţii turistice şi culturale, proiecte, evaluarea vieţii sociale şi comunitare, problemele localității, încrederea în instituții, ș.a.m.d.
Înainte și după
Aşadar, potrivit celor relatate de subiecţii din primărie, toţi consideră că situaţia localităţii, respectiv a oraşului staţiune Slănic Moldova era una mult mai bună înainte de 1989 comparativ cu cea din prezent. Stațiunea era cunoscută pe plan naţional şi internaţional pentru calitatea factorilor curativi. Prin urmare datorită acestei recunoaşteri, fluxul de turişti anual era foarte mare, veneau peste 10.000 de turişti pe sezon timp de trei luni, erau locuri de muncă mai multe, turismul fiind principalul furnizor al bunăstării locuitorilor.
După anul 1989 localitatea a intrat în declin iar staţiunea a început să se degradeze. Aceasta înseamnă că regimul comunist al anilor 1989 a continuat să fie prezent în viaţa localităţii şi nu numai, mult timp după ce a fost desfiinţat. Incet, incet, cu precădere după anii 2000, au început să apară proiecte de dezvoltare, cum ar fi modernizarea hotelurilor şi construirea de pensiuni de către micii întreprinzători, consolidarea infrastructurilor de comunicații și transport, mai nou finalizarea Pârtiei de Schi Nemira, investiții care au adus un plus de prosperitate localității și au scăzut rata șomajului.
Cultură sau incultură?
Referitor la activitatea culturală a localităţii, s-a susţinut faptul că localitatea Slănic Moldova are o activitate culturală proprie, desfăşurată în diverse perioade cuprinzând mai multe activităţi. Anual se petrec în Slănic Moldova numeroase manifestări culturale sub organizarea Casei de cultură a oraşului în parteneriat cu Centrul Judeţean de Folclor. In același timp, cele două Case de Cultură din Cerdac și Cireșoaia și-au schimbat proprietarii trecând sub adminitrația parohiilor catolice. La Cerdac căminul s-a transformat în biserică, iar la Cireșoaia s-a constituit în Casa Comunității „Sf. Ioan”.
Prin urmare, este relevantă ideea conform căreia, oraşul Slănic Moldova nu are o activitate culturală proprie, ci doar se află în parteneriat cu Centrul Judeţean de Folclor, şi în consecinţă acesta furnizează activităţile culturale.
Pași mărunți
Dezvoltarea locală vine din direcția implementării de noi proiecte specifice nevoilor comunităţii locale, începând cu infrastructura şi reabilitarea spaţiului teritorial și continuând cu crearea condițiilor propice de extindere a turismului (concentrat în principal pe cea mai valoroasă comoară a stațiunii, anume apele minerale), de atragere a fondurilor europene, înființarea de noi locuri de muncă, etc.; important este să se dorească mai mult acest lucru și să existe o colaborare fructuoasă intre locuitori și administratorii orașului.
Un alt obiectiv surprinde existenţa disfuncţionalităţilor şi propunerea de soluţii în vederea rezolvării acestora. Referitor la disfuncţionalităţi, una dintre cele mai importante este comunicarea deficitară dintre administraţia locală şi cetăţenii comunităţii locale, iar o soluţie pentru rezolvarea acesteia este aplicarea principiului implicării şi participării sociale.
Un ultim aspect vizează evaluarea modului de implementare al proiectelor, sustenabilitatea acestora şi eventualele parteneriate existente. În consecinţă, implementarea proiectelor, după cum precizează reprezentanții primăriei se realizează cu ajutorul unei echipe de specialişti, care urmăresc şi continuitatea acestora în timp. Într-o mică măsură, iese în evidenţă şi implicarea unor oameni politici importanţi de la nivel judeţean.
Drept urmare, obiectivele propuse au fost în mare parte îndeplinite. Cu alte cuvinte, în conformitate cu percepţia reprezentanţilor Administraţiei publice locale, considerată actorul principal al dezvoltării, reiese faptul că localitatea Slănic Moldova este în plin proces de dezvoltare iar pentru aceasta sunt necesare o serie de activităţi care să accelereze procesul, iar cea mai importantă este promovarea staţiunii în vederea atragerii unui număr mare de turişti.
Cifrele
Acum vom trece de partea cealaltă a „baricadei” pentru a vedea percepția cetățenilor asupra problemelor expuse mai sus. Au participat la sondaj in jur de 54 de persoane. Iată rezultatele sondajului și o scurtă interpretare a datelor.
1. Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?
Conform percepţiei respondenţilor, direcţia lucrurilor din ţara noastră este una greşită şi mai puţin una bună!
2. Cât de mulţumit sunteţi în general de felul în care trăiţi?
Rezultatele arată că în general femeile sunt mai nemulţumite de felul în care trăiesc decât bărbaţii. Rezultatele nu arată diferenţe semnificative faţă de rezultatele din barometrele naţionale.
3. Cum credeţi că veţi trăi peste un an?
Potrivit acestor rezultate, considerăm că respondenţii de gen feminin, în comparaţie cu respondenţii de gen masculin, comportă un grad mai mare de optimism în ceea ce priveşte nivelul de trai peste un an.
4. Direcţia lucrurilor la nivelul localităţii şi gospodăriei dvs.
Se constată o diferenţă semnificativă între percepţia respondenţilor cu privire la direcţia lucrurilor de la nivelul localităţii şi cea de la nivelul gospodăriei. Acest lucru poate fi explicat, o dată prin faptul că respondenţii oferă un grad mai mare de interes pentru satisfacerea propriilor nevoi şi implicit pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai personale, în defavoarea participării lor la îmbunătăţirea situaţiei localităţii, sau chiar la schimbarea direcţiei în care se îndreaptă lucrurile la nivelul localităţii.
5. Cât de mulţumit sunteţi de diverse aspecte în cartierul Cireşoaia?
În procesul de dezvoltare al localităţii includem şi gradul de satisfacţie pe care îl au cetăţenii faţă de serviciile puse la dispoziţia lor dar şi cel reprezentat de nivelul relaţiilor sociale după cum ilustrează şi graficul indicat mai sus, cu precizarea că acesta reflectă strict opinia respondenţilor din cartierul Cireşoaia.
Aşadar, după cum se observă, cel mai ridicat grad al satisfacţiei respectiv 100% este acordat activităţilor bisericii de care aparţin. Din punctul meu de vedere acest lucru se poate explica prin faptul că majoritatea locuitorilor din cartierul Cireşoaia sunt creştini romano-catolici. Aceştia au posibilitatea să participe la numeroasele activităţi organizate de Biserică, mai ales tinerii şi copiii sunt implicaţi în mod direct, şi prin urmare după cum reflectă şi procentajul rezultat, satisfacţia este una maximă datorită atenţiei acordate comunităţii de către Biserică. Totodată, 89% dintre respondenţi se declară foarte mulţumiţi şi mulţumiţi de relaţiile lor cu ceilalţi oameni din comunitate.
Explicaţia vine din ideea că, comunitatea este una mică şi din acest motiv oamenii reuşesc să construiască relaţii mult mai apropiate între ei.
78% dintre respondenţi se declară foarte nemulţumiţi-nemulţumiţi în ceea ce priveşte locurile de muncă din localitate dar şi şcolile. Într-adevăr, fiind în mod direct implicată în viaţa comunităţii Cireşoaia, pot constata cu uşurinţă că există un deficit al locurilor de muncă prezent la nivelul întregii localităţi. Pe al doilea loc se situează nemulţumirea faţă de activităţile Primăriei şi îngrijirea localităţii (67%), urmată de venituri şi transport în comun (39%).
6. În relaţiile cu vecinii dvs. cât de des…
Potrivit graficului ilustrat, putem identifica o frecvenţă scăzută a activităţilor dintre vecini. Confom acestora doar 40% dintre respondenţi consideră că întreţin vizite cu vecinii lor des şi foarte des, urmat de discuţii asupra problemelor (38%) , iar cel mai puţin procentaj este obţinut de împrumutul de bani (28%).
7. În relaţiile cu rudele dvs. cât de des…
Comparativ cu ceea ce am prezentat anterior, în graficul alăturat observăm o diferenţă semnificativă între relaţiile dintre vecini şi cele dintre rude.
Prin urmare, potrivit respondenţilor incluşi în eşantion, în relaţiile cu rudele lor 77% dintre aceştia se vizitează foarte des şi des, 70% petrec des şi foarte des împreună la diferite ocazii. Totodată în proporţie de 61% îşi împrumută bani, diferite lucruri şi în 56% din cazuri discută diferite probleme foarte des şi des. În consecinţă acest fapt se poate explica prin faptul că la nivelul întregii localităţii relaţiile de rudenie sunt mult mai apropiate decât cele de vecinătate.
Totodată, fiind comunităţi mici majoritatea relaţiilor de rudenie se desfăşoară într-un teritoriu apropiat dacă nu chiar comun. Mai mult decât atât, este posibil ca respondenţii să se fi gândit la faptul că rudele le sunt chiar vecini iar pe ceilalţi cetăţeni mai îndepărtaţi din punct de vedere spaţial să îi fi considerat vecini, iar astfel au declarat că activităţile cu aceştia se petrec cu o frecvenţă rară şi foarte rară.
8. Obişnuiţi să mergeţi la… (18-30 ani)
Conform procentajelor rezultate în grafic, respondenţii obişnuiesc să participe la majoritatea activităţilor enunţate în grafic doar atunci când sunt invitaţi.
9. Obişnuiţi să mergeţi la… (30 – 45 ani)
Observăm un procentaj ridicat pentru participarea respondenţilor la şedinţe cu părinţii şi nunţi, respectiv 86% pentru fiecare activitate enunţată anterior. Este clar faptul că în această categorie de vârstă întâlnim persoane cu statutul de părinţi, cu responsabilităţi mai mari.
10. Obişnuiţi să mergeţi la… (peste 45 de ani)
Conform rezultatelor 83% dintre respondenţii cu vârsta peste 45 de ani obşnuiesc să meargă atunci când sunt invitaţi la nunţi şi botezuri şi la activităţile organizate de Biserică (52%).
În concluzie, luând în considerare toate cele trei categorii de vârstă observăm că un nivel scăzut de participare este întâlnit în cadrul activităţilor organizate de Primărie. Cu alte cuvinte, respondenţii susţin că foarte rar participă la astfel de activităţi, iar explicaţia ar consta în faptul că fie nu se organizează activităţi destinate şi cetăţenilor localităţii, fie nu există implicare nici din partea respondenţilor nici din partea celor din cadrul Primăriei.
11. Cum cooperează…
Cel mai ridicat procent este obţinut de cooperarea dintre şcolile din localitate şi biserică, respectiv 93% din respondenţi susţin că aceste două instituţii au o cooperare foarte bună şi bună. Din punctul meu de vedere biserica este implicată în mod direct în activităţile şcolii, iar între aceste două instituţii s-a instaurat de-a lungul timpului o susţinere reciprocă, după cum susţin şi respondenţii.
12. Principalele două probleme cu care se confruntă localitatea Slănic Moldova:
Una din principalele probleme cu care se confruntă localitatea Slănic Moldova este lipsa locurilor de muncă, aceasta din urmă ocupă un procentaj de 69%. Într-adevăr aceasta este o problemă majoră existentă la nivelul întregii localităţi şi din acest motiv o mare parte din populaţie alege să migreze în ţările occidentale, mai ales tinerii. Şi prin urmare localitatea se confruntă şi cu fenomenul îmbătrânirii populaţiei.
Pe primul loc regăsim comunicarea între cetăţeni şi Primărie cu un procentaj de 37%. Aşa cum consideră şi respondenţii, există un deficit de comunicare la nivelul relaţiei dintre cetăţeni şi Primărie, acest lucru a mai fost precizat anterior şi prin urmare coniderăm această problemă ca fiind una foarte importantă din punctul de vedere al respondenţilor.
În concluzie, la nivelul localităţii Slănic Moldova există o serie de probleme printre care cele mai importante sunt cele menţionate anterior în cele două grafice. Din punctul meu de vedere problemele enumerate de respondenţi sunt cele mai importante şi prin urmare sunt şi cele care afectează procesul de dezvoltare al localităţii, deoarece atunci când se doreşte implementarea unui proiect trebuie avut în vedere şi satisfacerea nevoilor cetăţenilor, şi mai ales trebuie ca la nivelul Primăriei să existe principiul transparenţei în ceea ce priveşte luarea deciziilor importante.
13. Modalităţi de rezolvare a problemelor.
Dacă una din principalele probleme identificate de respondenţi făcea referire la lipsa locurilor de muncă, una dintre soluţii are în vedere exact diminuarea acestei probleme prin crearea de noi locuri de muncă (39%), acest lucru conform respondenţilor se poate realiza fie prin redeschiderea hotelurilor care momentan sunt închise fie prin atragerea de noi investitori.
14. Încrederea acordată următoarelor instituţii (femei):
Dacă ne referim la conceptul de relaţie socială atunci vom include şi noţiunea de încredere. Aceasta din urmă facilitează buna desfăşurare a procesului de dezvoltare în vederea satisfacerii nevoilor cetăţenilor cu ajutorul diverselor instituţii.
Cea mai mare încredere este acordată de femei bisericii, iar cea mai mică încredere partidelor politice și primăriei.
15. Încrederea acordată următoarelor instituţii (bărbați):
Observăm şi aici la fel ca şi în cazul opiniei respondenţilor de gen feminin, faptul că în proporţie de 88% respondenţii de gen masculin acordă foarte multă- multă încredere Bisericii.
Prin urmare, potrivit celor două variabile gen, identificăm un grad ridicat de încredere pentru Biserică şi justiţie, şi un grad foarte scăzut în privinţa partidelor politice şi a Primăriei. Din punctul meu de vedere, încrederea foarte mare acordată Bisericii rezultă din faptul că la nivelul întregii localităţi se observă o implicare aparte a acesteia în viaţa socială, dar şi din ideea conform căreia respondenţii se simt mai siguri să apeleze la serviciile bisericii în vederea obţinerii unor beneficii, pe care probabil nu le poate obţine apelând la ajutorul Primăriei. Din acest motiv a rezultat o încredere scăzută pentru aceasta din urmă.
16. Principalele proiecte care au fost finalizate în localitate….
Proiectele de dezvoltare sunt cele care asigură unei comunităţi locale durabilitate şi bunăstarea cetăţenilor. Astfel, conform graficului de mai sus, regăsim cele mai importante proiecte finalizate în localitatea Slănic Moldova.
17. Aveţi de gând să vă mutaţi în altă localitate în următorii 5 ani?
Cei mai predispuşi să se mute din localitate, în proporţie de 71%, sunt respondenţii cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani. Din punctul meu de vedere acest fapt este explicabil deoarece tinerii, în special, sunt oarecum obligaţi să plece în alte localităţi din cauza faptului că în momentul de faţă localitatea nu le asigură satisfacerea în totalitate a nevoilor, în primul rând prin inexistenţa locurilor de muncă pe mai multe domenii.
18. Dacă vă gândiţi la toţi oamenii pe care îi cunoaşteţi din localitate credeţi că….
În proporţie de 78% , respondenţii consideră că nu toţi au interese comune şi nici nu acţionează toată populaţia în interesul oraşului. Consider că acest fapt este cât de cât îngrijorător în ceea ce priveşte buna dezvoltare a localtăţii, deoarece, din momentul în care acţiunile întreprinse de cetăţeni sunt orientate în direcţii diferite pentru satisfacerea propriului interes, comunitatea locală suferă dezechilibre sociale.
Așadar, potrivit respondenţilor, localitatea Slănic Moldova prezintă un deficit în ceea ce priveşte unitatea cetăţenilor şi de aceea se consideră ca fiind un teritoriu diversificat cu privire la relaţiile sociale existente şi nu numai.
19. Referitor la deciziile importante din localitate care este opinia dvs. in general…
70% dintre respondenţi au declarat că nu participă niciodată la şedinţele publice unde se iau hotărâri importante, şi doar 7% au susţinut că participă întotdeauna.
Cu toate că cetăţenii sunt consultaţi în diferite situaţii, când vine vorba de cine ia deciziile finale, 46% dintre respondenţi declară că sunt câţiva oameni care decid, fiind probabil vorba de reprezentanţii Primăriei. Totuşi, un fapt apreciat de către respondenţi, este acela că uneori problemele reclamate de cetăţeni sunt rezolvate (54%).
In concordanţă cu rezultatele obţinute, reiese ideea conform căreia este posibil ca Primăria să nu organizeze şedinţe la care să aibe acces şi cetăţenii, în vederea consultării lor cu privire la luarea unor decizii importante. Tocmai de aceea, informaţiie privind astfel de decizii, nu ajung la toţi cetăţenii. Mai mult de atât, după cum menţionam mai sus, în cadrul Primăriei Slănic Moldova, principiul transparenţei este aproape inexistent.
20. În ce măsură sunteţi dispus să….
O ultimă întrebare la care respondenţii au trebuit să răspundă face referire la percepţia lor asupra modului în care ar putea să se implice în rezolvarea unei probleme grave/ importante pentru localitate.
Potrivit rezultatelor obţinute, cei mai mulţi dintre respondenţi (72%) declară că sunt de acord să se implice în organizarea de activităţi, şi 70% susţin că sunt de acord să muncească voluntar, fără bani. Cu toate astea, atunci când au fost întrebaţi dacă sunt dispuşi să doneze diverse sume de bani, respondenţii în proporţie de 56% au declarat că nu sunt de acord.
Concluzii
In privința gradului de optimism şi satisfacţie faţă de viaţă a respondenţilor după variabila gen, rezultă că nu există diferenţe semnificative faţă de rezultatele din barometrele naţionale. Altfel spus, în general femeile deşi sunt mai nemulţumite de felul în care trăiesc, în comparaţie cu bărbaţii, observăm că acestea acordă un grad mai mare de optimism faţă de o viitoare îmbunătăţire a vieţii lor.
In general toţi respondenţii surprind la nivelul localităţii câteva deficienţe. Acestea includ în principal lipsa locurilor de muncă şi nemulţumirea faţă de activităţile Primăriei.
Referitor la încrederea în instituţii şi cooperarea dintre acestea, a rezultat din analiză faptul că instituţiile cele mai importante din teritoriul local cooperează destul de bine. Cu toate astea nu trebuie să ignorăm faptul că şi cetăţenii au nevoie de ajutor, sprijn din partea Primăriei, şi după cum rezultă din analiză există un deficit în ceea ce priveşte cooperarea între acestea două.
La final identificăm un grad ridicat de încredere pentru Biserică şi justiţie, şi un grad foarte scăzut în privinţa partidelor politice şi a Primăriei.
de Stefana M.
editat de Paul B.
Be the first to comment on "SONDAJ: Cireșoaia e aproape de biserică și departe de primărie"